Săptămâna 12:

Având în vedere că prima săptămână am încheiat-o cu o piesă de la The Pixies, m-am gândit că ar fi potrivit să îmi încep prima săptămână de când am revenit tot cu una de-a lor.

Lăsând păcălelile, adevărul e că am ascultat piesa asta în ultima vreme, şi îmi place.

The Pixies – Where is My Mind:

The Pixies sunt văzuţi de unii ca tăticii muzicii grunge, chiar dacă muzica lor, la momentul respectiv era considerată doar rock alternativ. Cobain, vocalistul şi chitaristul trupei Nirvana, a declarat deschis că trupa lui a fost influenţată destul de puternic de muzica celor de la The Pixies.

Iar acum ce mă atrage pe mine la piesa asta. În primul rând este chitara. Am auzit piesa undeva pe net, şi rifful de chitară mi s-a întipărit în creier. A urmat o perioadă în care am căutat piesa în draci, iar când am găsit-o în final nu am vrut să o mai las.  În al doilea rând avem armonia dintre vocea basistei (nota aia înaltă) şi rifful. Sună de-a dreptul ireal. Versurile sunt slab… neobişnuite. Un lucru care iar mi-a sărit în ochi (sau mai bine zis în urechi) a fost sunetul tobelor. În alte piese tobele sună mai înfundat puţin, mai fin. Aici nu e tocmai aşa, şi asta adaugă la calitatea piesei (prin faptul că pare să nu fie excesiv de “lucrată”).

Au apărut multe coveruri pe piesa asta, de la Placebo, de la James Blunt, Kings of Leon şi alţii. Oricum, dintre toate, după mine cea mai bună este cea de la Placebo.

Audiţie plăcută!